BINE ATI VENIT!!!

Oamenii in viata noastra...

Hey! In ultimul timp nu prea am scris... Cred ca nu am avut despre ce scrie. Sunt intr-o stare..care nu poate fi descrisa...O stare noua pentru mine, pentru ca pentru prima data dupa mult timp sunt prea obosita ca sa ma gindesc sau ca sa-mi doresc sa analizez lucrurile, sa inteleg care este problema si sa incerc sa gasesc unele solutii... Totusi in aceasta seara am simtit iar un foc in mine..Am simtit ca am ceva de impartasit...Stau in camera goala si privesc gindurile mele cum se chinuie sa incapa in cuvinte si nu reusesc..Vad gindul luptindu-se cu sentimentul .Dar ambii sunt prea obositi si pina la urma cedeaza si se aliaza . Vin la mine si ma roaga sa le dau dreptul la viata . Si asta fac acum... Intr-adevar, daca ne-a mai ramas ceva , atunci asta e dreptul de a ne exprima..printr-un cuvint, printr-o culoare ,printr-o nota sau chiar si printr-o privire. Asta e singura scapare si nimeni nu-ti va putea interzice sa simti si sa exprimi ceea ce simti. Problema e ca omul ajunge a fi un robot, atunci cind isi tine in friu sentimentele. Doar cind le dam friu liber reusim sa ne deosebim de masa de persoane ordinare, imbracate in gri.

Stau si ma gindesc la viata. Inteleg ca astazi am ramas doar cu niste amintiri create cu niste persoane care acum se afla undeva prin lume, departe de mine. Inteleg ca oamenii vin si pleaca din viata noasta si noi nu putem schimba asta,oricit de mult ne-am dori .Ramanem cu o durere imensa in suflet si cu o speranta ca cindva ii vom revedea. Ajungem a fi straini cu persoanele care au insemnat totul pentru noi si acum...tot ce ne leaga sunt niste amintiri comune. Si nici macar nu suntem siguri ca mai vrem sa ne intilnim cu ei,din simplu motiv ca ne e frica ca nu vom gasi persoanele din amintirile noastre, ci niste persoane distante si reci ce seamana doar la experior cu ceea ce erau cindva. Si asa se intimpla mereu... Oamenii vin in viata ta si cu timpul reusesc sa treaca peste toate zidurile pe care le-ai construit cu atita atentie in jurul tau ...Si tu atunci tu, fiind uimit de curajul lor le deschizi si cele mai intunecate camere a istoriei tale, le oferi un loc important in inima ta si atunci...deodata ei pleca ...sau tu pleci...dar in orice caz ceva , cineva va desparte. Caci oamenii vin si pleaca ,lasind in urma lor niste rani adinci si dureroase care cu putin noroc se vor cicatriza peste 2-3 ani, sau vor ramine singerind pentru totdeauna... Stau

si ma uit pe rind la toate amintirile pe care le-au lasat in urma lor astazi, si continui sa creez amintiri cu oamenii care vin in viata mea . Dar ei nu au nimic comun cu voi,cu care am acele amintiri care ma fac sa cred ca totusi exista fericirea si sunt atit de norocoasa ca v-am cunoscut si ca v-am lasat sa vedeti in mine multe lucruri despre care nici eu nu-mi dadusem sema pina la aparitia voastra. Daca as putea sa-mi pun azi o dorinta, asta ar fi sa am ocazia sa ma mai intilnesc odata cu voi asa cum va tin eu minte si eu deasemenea sa fiu aceeasi, plina de vise, sperante si aspiratii. Dar asa ceva nu este posibil. Si nu va fi. Caci noi suntem oameni si suntem in permanenta schimbare . Cu fiecare pas, cu fiecare inspir si expir  devenim altcineva...Asa suntem cu

totii..Noi suntem oameni ,noi nu suntem pasari . Noi nu zburam din singurul motiv ca am avea nevoie de o alta pereche de aripi de fiecare data cind cineva ar intra sau ar iesi din viata noastra, de fiecare data cind cineva ne-ar schimba. Noi nu meritam zborul ,suntem prea indifrenti si prea reci. Toate aceste vicii ne trag in jos si noi niciodata nu vom putea zbura. Da,, noi suntem oameni....

Minciuna,,

Defapt totul s-a incepul cu o minciuna,, In gradina Edenului,,Chinul,,omenirea ,,totul s-a inceput de la o minciuna sau mai bine spus totul s-a inceput de la un mincinos,,Urmasii tot s-au invatat sa minta bine,, si am ajuns astfel in ziua de azi,,cind nu mai poti deosebi minciuna de adevar, Si nici nimeni nu incearca sa o mai deosebeasca,, Nimanui nu-i pasa,,O mama isi intreaba copilul murdar de inghetata "Tu ai mincat inghetata? " si el raspunde "Nu,,,!",, Stiti care e problema? Problema e ca cu timpul ne invatam sa mintim de-a binelea si de la minciuni inofensive ajungem la minciuni care provoaca dezgust,, Ne invatam sa ne uitam in ochii persoanei date si fara nici o nerusinare sa o amagim,, Deschid iar fereastra si incerc sa ascult tacerea,, Dar tot ce se aude e durere ,,disperare si dezamagire,,E trist,,E trist atunci cind unii pe care ii consideri prieteni te tradeaza,, E trist cind auzi vorbele pe care le spun pe la spatele tau si care sunt departe de adevar,, Si e amuzant cind cred ca tu nu vei afla,, Pur si simplu ei nu inteleg ca tradindu-te ei iti rup miinile,,Chiar daca mai apoi ii vei ierta,,niciodata nu-i vei mai putea IMBRATISA,,!! Tu nu spui nimic. Doar astepti.. Astepti sa vezi pina unde poate ajunge acea persoana... Si inca astepti,,caci s-a dovedit ca acea persoana poate ajunge foarte departe.. Se intimpla asa incit stai cu o persoana si discuti pina tirziu,,ii dai sfaturi inceri sa o ajuti,, si mai apoi auzi cum te birfeste,, Si atunci pur si simplu lumea ta se prabuseste,, Si inca o data iti spui:"Cit de proasta pot fi oare,,cit de tare nu ma pricep in oameni,," Si asa te pierzi in minciunile lor,, si noaptea nu mai ai somn si te intrebi" La naiba,, Cu ce am gresit ,,?De ce mereu dau peste idioti,,?".

Dar cu timpul inveti sa nu mai pui sentiment in nimic ,, Inveti sa nu te mai astepti la nimic,, Te astepti doar la citeva persoane in care ai putea avea incredere si care ar fi demne de ascultat secretul pe care il tii in tine ani de zile,,si auzindu-l te-ar imbratisa si iti vor spune" Totul va fi bine,,". Imi e dor de acele persoane in fata carora nu te-ar fi rusine sa versi niste lacrimi adevarate,, Ma intreb daca mai sunt persoane care cind ies dimineata din casa nu isi imbraca acea masca de fire blinda,culta si intelegatoare,, caci daca nu ar imbraca-o ,,nu ar fi posibil sa te afli cu ele intr-o incapere,, Cu timpul ne pierdem cu toti,, Intre masti ,,intre minciuni,,intre vulnerabilitate si falsitate,, Stau deoparte si ma intreb daca nu va-ti saturat sa urcati cu totii intr-o barca din hirtie de caiet care pluteste pe un lac ale carui ape sunt agitate,, Doar e evident ca o sa va scufundati,,in lacrimile care au fost varsate din cauza comportamentului vostru,, Pierzanie,, Sau poate ma gresesc,,poate cea cei care se vor scufunda vor fi cei care va acuza,, Doar se spune ca fara masca ,,fara minciuna,,nu poti supravietui,,Poate e asa,, Poate cindva si eu voi ajunge in acea barca,,dar ma voi starui din toate puterile sa ma abtin,,Si chiar daca m-ai tradat cu nerusinare,, stiu ca cindva iti vei da seama,, Si ar trebui sa spun ca va fi prea tirziu, dar totusi la momentul cel greu te voi ajuta poate chiar fara sa imi ceri,, Nu pentru ca sunt proasta care nu invata nici din propriile greseli ci pentru ca asta ma face pe mine Om,,

Pina ce doar imi voi afisa zimbetul fals dimineata,,si voi iesi afara,, Voi incerca sa nu mai aud durerea,disperarea si dezamagirea,, incerc sa nu mai aud haosul din mine,, Caci tiinabsolut totul in mine,,nu ai cui spune,, Caci nimanui cu adevarat NU-I PASA,,

 Cu respect,,Lungu Alexandrina,,,

Un gind in dezvoltare!

Masa. Calculator, scaun. Gind. Litera. Cuvint. Se spune ca la inceput a fost cuvintul. Un  poet a spus ca la inceput a fost iubirea. Dar eu stiu, sunt sigura ca la inceput a fost gindul. Si apoi a venit cuvintul,iubirea si orice altceva... Orice... sau mai bine spus TOTUL...Viata.. ceea ce vreti voi sa numiti viata, astazi  e tehnologizata.. Si inima moare, sau se interaste mai bine spus.. devine de fier...Si nu stiu ..poate asa e mai bine..poate e mai bine sa ai o inima de fier decit o inima care spera, se bucura, apoi plinge amar si apoi iar spera,iar se bucura si iar plinge.. Simte,,, ARTA,, stiti ce e arta cu adevarat? Arta e sa poti lua gindurile si sa le transformi in litere sau culori sau note,,,Gingurile unei inimi curate,, Ceea ce e cam greu de gasit astazi,,dar sa nu ne abatem),,,

Si acum iau gindul si il pun pe hirtie,, Suntem oameni sau mai bine spus SUNTEM OAMENI??? Da,, atita timp cit avem gindul si sentimentul ,suntem oameni,,dar totusi mereu exista pericolul de a lasa gindul sa plece si de a lasa inima sa-ti inghete,,si atunci lucrurile se comlica,, Deci,ca oameni ce suntem tot ce facem e sa trasam o traiectorie,, sau mai bine spus sa mergem pe una trasata de altcineva,, Pare simlu dar nu e,, Nu e simplu cind nu ai harta sau busola sau ceva de genu,, Desigur,, o multime de voci te sfatuiece trebuie sa faci,,dar tu esti obosit,, Dintr-o data GINDUL LIBERTATII apare si tu il prinzi si  incepi a fugi,, Si atunci vine momentul cind te simti LIBER!!! Dintr-o data ,,cind te trezesti din vis,, te poti gasi cazind intr-o prapastie,, sau intr-o oaza,, Asta depinde de ceea ce numim in viata noroc,, Chiar daca cazi intr-o prapastie ,,nu iti pare rau, fiindca ai avut ocazia sa simti LIBERTATEA si asta e tot ce conteaza,,

SUNTEM OAMENI si orice pas in drum depinde de deciziile pe care le luam,, Avem de luat o gramada de decizii,, Cit suntem copii deciziile pentru noi le iau parintii,cind suntem adolescenti le luam impreuna cu parintii iar cum devinem maturi,, decidem singuri,, Problema e ca cind esti adolescent dorinta de libertate e citeodata atit de mare incit vrei sa apuci acel gind si doar impreuna cu el sa fugi departe,, DE CE? Fiindca te simti inabusit , te simti intemnitat,, Dar defapt esti liber,, Dar niciodata nu te simti destul de liber,, Vine momentul deciziei si atunci gindul libertatii se trezeste si mai vioi ca niciodata incepe sa se zvircoleasca in capul tau,, ziua , noaptea,,chiar si in cosmarurile tale,,, Vrei,,dar nu stii ce vrei,,Defapt vrei sa stii ce vrei,, Defapt,,tot ce facem pe parcursul intregii vietii e sa incercam sa ne cunoastemm pe noi insine. Dar nimeni nu reuseste complet,, De ce? Fiindca chiar si atunci cind singele din vene se linisteste si crezi ca totul e la locul sau,, Atunci iar gindul se trezeste,,Si totul incepe de la inceput,, Ceea ce e important e sa intelegi ce vrei  si sa nu te intemnitezi singur pe tine,, Fa ce vrei si cum vrei ,,dar gindeste-te la consecinte,, A te gindi la consecinte ,desigur,,nu inseamna ca trebuie sa te sperii de viitor,, asta inseamna ca esti constient de faptul ca vrei sa ai un viitor bun,, Fii tu. Nu lasa pe nimeni sa te schimbe  si nu te teme sa exprimi ceea ce cu adevarat simti,,, Fii tu! Scoate-ti masca si numai asa te vei simti usurat,, deschide geamul, respira aerul de seara,, Scoala -te de dimineata si priveste rasaritul,, Prinde gindul si simte placerea! Fii om! Si atunci sigur vei fi apreciat de oameni! Fii diferit!!! Asa cum a spus si Steve Jobs: '' Nu lasa zgomotul opiniilor altora sa iti inabuse vocea interioara!''. Si atunci vei fi FERICIT!!!

O scrisoare fara destinator,,,,

Alergam ca scapatii dupa fericire,,,alergam dupa iubire,,alergam dupa satisfactie,,alergam dupa lacrimi si durere decat sa stam ca niste roboti amortiti in fata ecranelor,, Tot ce isi doreste cu adevarat omul e sa viseze cu ochii deschisi,,sa iubeasca fara sa se teama ca persoana iubita ii va fringe inima,, Sa isi strige iubirea ,, Dar eu tac,,, Tac si iar tac si tacerea ma omoara,, Stau in umbra si te iubesc in  tacere,,Cind te vad in departare,, cind trec pe linga tine inima mea gata e de infarct,,dar rezista,,rezista cu speranta ca cindva va reusi sa te mai vada inca o data,, Nimeni nu are curajul sa spuna ceea ce simte,, Toti aveti aceleasi statusuri pe odno si fb,, cuvinte goale,,oglinda sufletelor voastre goale,,Te iubesc in tacere,,cine stie,,tu poate nici nu ma stii,,cine stie,,poate nici nu doresti sa ma stii,, Dar eu totusi sper,,sper ca doar odata ma vei privi in ochi,, Ochii mei au nevoie de privirea ta ca sa stinga focul din inima ,, SI ma simt atasata,,, Ma simt obsedata,, Ma simt ciudat,, Si ma intreb,, oare asta e dragostea despre care toti vorbesc?? Oare asta e? Aud vorbe despre tine,, Incerc sa nu le cred,, Si noptile vad cosmaruri cu tine,Cica esti o persoana negativa sau chiar un ,monstru,,, Oare aceste vise sunt consecinta gindurilor zilei sau soapta sortii? Vreau sa stiu ce sa cred,, Citeodata chiar vreau doar sa apas un button care sa opreasca toate aceste sentimente,,care ma doboara in fiecare zi,, Se spune doar ca cind iubesti fara a primi ceva in raspuns,,mori in fiecare zi,, Pe drumul pustiu,, Voci multe se aud in departare ,, Dar pe toate le astupa bataile inimii,, Si nu cer nimic,, Doar sa te vad online si stiu ca esti ok,, Si de parca gindurile astea nu sunt gindite de mine,,si de parca rindurile astea nu sunt gindite de mine,, Dar totusi,, raman in umbra,,raman in umbra si imi soptesc dragostea atat de incet,,incat sa fiu sigura ca nu o va auzi nimeni,, Scriu scrisori si le ard,, Adaug sperante,, si le eliberez,, 
Am sa-ti spun buna seara si-am sa plec undeva
Unde nu e nimic, numai scrum, numai zat,
Am sa-ti spun usurata, am sa-ti spun cu nesat,
Ce departe ma simt eu de inima mea.

Usa-n loc va-ngheta si nimic nu va fi,
Ca un fum de tigara voi trece in sus
Unde stelele sint, unde oamenii nu-s,
Am sa-ti spun buna seara, desi va fi zi.

Doar dragostea,,,,

Cu cit trece mai mult timp,incerc tot mai mult sa ma gasesc pe mine. Vreau sa stiu cine am fost ,cine sunt si cine voi deveni. Vreau,,, Nu stiu singura ce vreau,, Dar vreau,,, Sper ca ceea prin care trec acum e doar o depresie, prin care oricare adolescent trece la un moment dat... Ma simt, ma simt inghetata ,,nimic mai mult,, Imi aduc aminte de mine cu vreo 2 ani in urma,,Eram altfel,,Eram sensibila,,Eram grijulie,, Eram linistita,, Eram eu,, Eram adevarata!!! Dar dupa ce a venit ea ,totul s-a schimbat,, Dupa ce a intrat ea in viata mea,,eu nu mai sunt eu! Poate te intrebi,dragule cititor,,de ce oare am lasat-o sa intre in viata mea?? Doar stiam ca e periculoasa  si ca nu voi putea scapa usor de ea,, Stii de ce ? Fiindca eram curioasa,, Acum inteleg ca curiozitatea e demna de a ruina vise,, de a ruina sperante,, de a distruge fericirea,,, Auzisem multe despre ea in ultimul timp,, Auzisem multe de la prieteni,, Chiar o vazusem de citeva ori,, Avea o privire adinca,, Era imbracata in rosu ,,doar acum inteleg ca defapt ceea ce vad in rosul rochiei ei este defapt un negru,,negrul universului meu ruinat de ea,, Apoi a venit la mine,, Eram in singuratica mea casa cind a batut la usa,, M-am uitat pe fereastra si am vazut ca e ea,, M-am gindit mult daca trebuia sa-i deschid sau nu,, Am decis sa o las sa intre,, A venit la mine cu pasi foarte grabiti,, Si in acel moment s-a inceput totul,, S-a inceput chinul meu,, Apoi am rugat-o sa plece,, Ea m-a privit satisfacuta si mirata,, Mi-a spus ca nu va pleca curind,, Va pleca numai atunci cind isi va indeplini misiunea,, Am intrebat-o Care misiune?? Ea a tacut,, Noaptea nu ma lasa sa dorm,, Nu ma lasa sa visez,, si chiar daca visam, aveam doar cosmaruri,, Nu ma lasa sa ma concentrez la ceva si nu ma lasa sa ma gindesc decit doar la o singura tema,,la el,, Simtiam ca gindindu-ma la el,,ma topesc,, Curg in timp si dispar,, Nu mai exista decit acel sentiment suprem,, La un moment am incercat sa o alung pe acea stranie doamna, fiindca pur si simplu nu mai rezistam,, Ea oricum statea locului,, Din cauza ei am facut lucruri despre care acum nici nu vreau sa imi amintesc,, Ascultind si urmind sfaturile ei am ajuns sa fiu respinsa, Am ajuns sa ma simt mai pustie ca orice pustiu,, Am ajuns sa fiu in permanenta cautare a unei oaze,, Dar in zadar,, totul in zadar,, Lacrimile mele in zadar,, Noptile nedormite in zadar,, Din cauza ei acum miinile mele tremura si ca sa scriu un cuvint corect trebuie sa imi depun toate fortele care mi-au mai ramas,, Apoi ea dintrodata s-a sculat si cu pasi marunti s-a indreptat spre usa,, Atunci am intrebat-o "Cine la naiba esti?? De ce ai venit la mine nechemata ?? De ce m-ai frint si acum pur si simplu pleci?? De ce?? '' Niste lacrimi fierbinti au inceput sa curga ,, Ea a zimbit,, Era un zimbet plin de durere,, De parca ii era mila de mine,, In sfirsit, dupa un minut ce pentru mine a insemnat o eternitate mi-a raspuns:''Mereu vin nechemata,, Nu sunt rea cu toti,, Altii ma slavesc si imi multimesc ca am trecut si pe la ei,, Dar cind sunt neimpartasita ca in cazul tau,,provoc durere si suferinta,, Sunt DRAGOSTEA,, Am sa mai vin pe la tine de multe ori,, Sper ca data viitoare circumstantele sa imi permita sa fiu mai buna'' Apoi a plecat,, Aplecat si m-a lasat in singuratatea mea eterna,, M-a lasat mai ranita ca niciodata,, M-a lasat suferind si imporind dupa ajutor,, Dar nimeni nu aude strigatul meu,, Nimeni nu vine sa ma ajute ,, Vad siluete care se apropie si dintr-odata dispar,, Un singur lucru vreau sa spun MA DOARE!!!

Un pic despre viata,,,

Da,, Si vine un timp cind cel mai tare iti doresti sa nu mai existi pentru o minuta,, sa fii intr-o pauza,, pentru o minuta,,doar 60 secunde,,sa nu mai simti nimic,,, Te simti prea obosita pentru a continua mai departe. Noptile sunt foarte lungi  si sunt pline de cosmaruri si insomnii. Vreau sa visez ceva frumos si sa dorm. Vreau sa nu mai fiu nevoita sa port masca unei adolescente fericite...Diminetile sunt mai obositoare ca niciodata. Sunt lucruri cu care nu trebuie sa te joci.
Daca te joci cu focul, te arzi.
Daca  te joci cu oamenii , mai tirziu suferi.
Daca te joci cu apa , te ineci.
Daca te joci cu dragostea, incepi a exista,,nimic mai mult,,
Exista unele legi nescrise. Aceste legi sunt scrise de mine, de tine, de societate ,de istorie sau poate chiar de viata. Nu stiu de cine sunt scrise ,dar daca le incalci  primesti o pedeapsa grea, o pedeapsa dura. Vei cadea jos si te vei lovi atat de tare, incat apoi iti va fi tare greu sa te scoli. Poate chiar imposibil. Aceste legi nescrise nu se invata la scoala sau la universitate sau nu ti le spun parintii. Aceste legi ti le spune viata. Cu timpul... Stiti, in Biblie este scris ca inteleptul invata din greselile altuia, dar desteptul invata din greselile lui. Ma tineam inteleapta, dar acum sper doar ca vreodata voi ajunge sa fiu macar desteapta. Da,asa e... De obicei pling de la orice fleac,,asta ma ajuta sa trec peste probleme si chiar daca multi spun ca plinsul e o slabiciune,eu nu sunt de acord,, Este un mod de a intelege problema si de a o micsora,, Acum nu pot plinge,, As vrea sa pling,,dar nu pot.. Am un nod in git si o inima care vrea sa sara din piept .Totul pe care il aveam a devenit un nimic in fata unei forte atat de puternice.Am inteles ca raspunsurile pe care le caut nu se afla in carti,, Ele se afla in experiente. Viata te invata calea succesului.Calea spre succes este o cale care te pune sa  lasi toate sentimentele tale la inceputul ei,,toate simturile,, Viata te invata calea spre pacea ta interioara,, Ceea ce cautam fiecare din noi,, Trecutul se inchina prezentului si prezentul se inchina viitorului. Prezentul nu tine cont de trecut si viitorul uita de prezent. Asta e realitatea. Realitatea care te socheaza foarte tare cind isi da jos masca ei si isi arata adevarata fata,, E ceva dureros sa vezi cruzimea ei, cind de fapt credeai ca ea te va ajuta sa te ridici si sa-ti construiesti viata la care ai visat. Ea dintr-o data te arunca jos..Cazi fara cunostinta.. Apoi doar se apleaca si iti sopteste: ''Data viitoare sa nu mai crezi in tot ce tine de dragoste, floricele si fluturasi, fiindca cazatura poate fi fatala'...''Da.... cu timpul inveti ce merita si ce nu... Succese tuturor!!!